- verbiáj
- s. n. (sil. -bi-aj), pl. verbiáje
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
verbiáj
Look at other dictionaries:
verbiaj — VERBIÁJ s.n. (Franţuzism) Abundenţă de cuvinte inutile; vorbărie, flecăreală. [pr.: bi aj] – Din fr. verbiage. Trimis de ana zecheru, 03.05.2004. Sursa: DEX 98 VERBIÁJ s. v. verbalism, vorbărie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
flecăreală — FLECĂREÁLĂ, flecăreli, s.f. Vorbărie fără rost, vorbă de clacă; flecărie, pălăvrăgeală. – Flecări + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FLECĂREÁLĂ s. flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire,… … Dicționar Român
verbalism — VERBALÍSM s.n. Tendinţă de a da mai multă importanţă cuvintelor decât ideilor exprimate prin ele; abuz de cuvinte în exprimarea unor idei. – Din fr. verbalisme. Trimis de ana zecheru, 03.05.2004. Sursa: DEX 98 VERBALÍSM s. vorbărie,… … Dicționar Român
vorbărie — VORBĂRÍE s.f. Vorbă multă, fără rost; pălăvrăgelă, trăncăneală, sporovăială, flecăreală, taifas. – Vorbă + suf. ărie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VORBĂRÍE s. 1. v. flecăreală. 2. poliloghie, (fig.) peltea. (Ce spune el e… … Dicționar Român
